Tehnica sau forta? Long casting sau pescuit pe structuri? Nadire masiva sau “capcane” cu saculet solubil? “Papanele” sau boilies? Crap sau ten? Solubile sau tari? Si intrebarile ar putea continua.
Sunt intrebari pe care le avem mereu in cap cand mergem la un concurs de pescuit, intrebari care ne framanta si inaintea concursului si in timpul concursului, dar mai ales dupa… Cautam mereu raspuns la celebra intrebare: “Unde am gresit?” In concursurile de pescuit mari avem mereu langa noi unul sau doi parteneri cu care sa ne sfatuim, astfel incat sa fim exonerati de orice vina in cazul unui esec. Dar ce facem cand concursul este la individual? Cand tu centrezi si tot tu dai cu capul, cand o strategie gresita te poate ingropa, sau cand o tactica corect aleasa si bine pusa in practica te poate face castigator.
Concret, acestea au fost dilemele mele la proaspat incheiatul concurs desfasurat de Corbu, sub organizarea Club Tomis Carp, un concurs intitulat “Enduro” in care s-a pescuit 48 de ore individual.
Cunosc balta Corbu de 4 sau 5 ani, am participat mereu la concursurile desfasurate pe aceasta minunata pista de concurs, dar nici acum nu pot spune ca am inteles-o in totalitate! Totusi, am invatat ca strategia cea mai buna este sa nu ai nicio strategie pana nu incepe concursul, apoi sa o faci din mers, in functie de conditiile din acel moment.
Asta a fost si abordarea mea, tatonare si pescuit cu diverse momeli la carlig, obligatoriu cu saculet solubil, ca sa fie “capcana” atractiva! Abia dupa primele 20 de ore, cand eram clasat undeva pe la jumatatea clasamentului, am putut elabora o tactica si un plan de pescuit concret, in care am crezut 100%. Mai ales ca eram singurul din zona care alesese aceasta abordare. Pat de nada in 70-80 de metri, cu bulgari de pasta solubila 1016 care contineau boiliesuri tari de 16 mm. Apoi pescuit izolat peste pat cu bila la carlig, pana urmau sa se mufeze crapii pe patul de nada.
Din pacate crapii nu au venit la masa, insa au venit fratii lor din balta, tenii! Si nu unul sau doi, ci o adevarata gasca de “castraveti” veseli intre 4 si 10 kg, ceea ce, coroborat cu romanestii veniti de “sus”, de la lanseta izolata, m-au dus pe prima pozitie a clasamentului, atat la clasamentul de cantitate, cat si in cel de calitate, cei mai mari 10 pesti ai mei cantarind aproape 90 kg.
Monturi clasice, in-line, cat mai simple. Pesti scapati : o singura bucata din 215 kg prinse. Agatati in stuf: zero. Agataturi cu vecinii: zero. Nada consumata: aproximativ 40 kg. Beri baute: 4. Cam astea sunt cifrele unui concurs frumos, cu concurenti fair-play si o balta minunata. Totusi, singur 48 de ore o cam iei pe campii, ajungi noaptea sa vorbesti cu broastele, cu tantarii, cu pestii.
Multumiri celor care au avut incredere in mine (chiar daca m-au facut “batran”) si m-au sustinut pe timpul concursului: Dan Mitranescu, Adi Forest, George Slave, Bogdan Dragan, Culita, Liviu Ilie, Petrica Balan, etc. Felicitari echipei de arbitri condusa impecabil (ca de obicei) de Gabi Calota, echipei organizatorice si membrilor clubului Tomis pentru pasiunea cu care pescuiesc, o sa vin mereu la concursurile voastre.
Vladut Mateianu