Localizarea crapului

Localizarea pestilor constituie piatra de temelie a oricărei partide de pescuit.

Localizare, localizare, localizare!

Probabil cel mai des întâlnit îndemn în lumea pescuitului la crap este, de multe ori, ignorat de pescari.

Localizarea crapilor şi a oricăror altor specii în general reprezintă cheia pescuitului. Asemeni vânătorii, nu putem aştepta să avem rezultate în zone pe care peştii (vânatul) nu le frecventează.

Deşi pescuitul crapului se bazează în marea majoritate a partidelor pe nădire, concepţia că peştele va veni oricum pe patul de nadă indiferent unde este realizat nu poate fi decât falsă. Crapii au anumite trasee de la care nu se abat foarte uşor. Anumiţi crapi, în special cei de talie mare, pot fi teritoriali, părăsind rareori arealul în care trăiesc.

Fără o localizare eficientă a crapilor chiar şi cele mai prinzătoare nade şi momeli devin inutile. Dacă peştii vizaţi nu se află în zona în care pescuim, nu putem spera la trăsăturile mult dorite.

Prin urmare, localizarea crapului ar trebui să fie punctul de plecare al oricărei partide de pescuit la crap. Alegerea apei pe care pescuim, a locului, a echipamentului, a nadei, şamd. vor fi realizate aşadar în funcţie de zona în care estimăm că vom găsi crapii.

Unde stă crapul? sau Cum localizăm crapii? Sunt întrebări des întâlnite în rândul pescarilor, ce nu pot avea un răspuns exact deoarece se bazează pe aproximarea zonei unde se va afla până la urmă, un animal sălbatic şi anume peştele. Totuşi, cu ajutorul anumitor cunoştinţe şi informaţii, putem intui locurile frecventate de crapi.

Din punctul meu de vedere, 3 criterii sunt esenţiale în localizarea crapilor: anotimpul în care ne situăm, tipul de apă pe care pescuim şi, nu în ultimul rând, condiţiile atmosferice.

La baza localizării se regăsește sondarea apei, etapă despre care am discutat pe larg în precedentul articol.

Fără o cunoaştere cât se poate de exactă a ceea ce se află sub apă (adâncimi şi structuri) localizarea crapilor este mult îngreunată. Prin intermediul acestor informaţii putem determina locurile în care crapii se vor hrăni, fiind o componentă importantă a localizării.

În cele ce urmează voi descrie pe larg cum putem localiza crapii în funcţie de criteriile enumerate mai sus.

Comportamentul crapilor în anumite situaţii poate fi unul previzibil. Toate cunoştinţele enumerate anterior au rolul de a ne determina să înţelegem modul lor de viaţă. Astfel îî vom putea prinde mult mai uşor, deoarece nu vom pescui la întâmplare.

1. Localizarea crapilor în funcţie de anotimp

Anotimpul în care ne aflăm determină anumite tipare în ce privește localizarea crapilor. Pe parcursul acestui capitol voi încerca să identific aceste repere, dar și alte situații ce pot fi excepții de la regulile de bază.

1.1. Localizarea crapului primăvara

Primăvara constituie probabil cel mai prolific anotimp în materie de pescuit la crap fiind divizată în 3 etape : trecerea de la iarnă către primăvara, încălzirea semnificativă în care crapii se pregătesc de depunerea icrelor şi perioada de repoducere. Localizarea crapilor se efectuează diferit în situaţiile de mai sus, fiecare urmând să fie descrisă în parte.

Trecerea de la iarnă la primăvară

Luna martie înseamnă pentru mulţi pescari debutul sezonului de pescuit la crap. Intrarea în anotimpul de primăvară poate fi un proces de durată, motiv pentru care trebuie să alegem cu grijă momentul în care efectuăm prima partidă din an.

În această perioadă de tranziţie crapii vor avea tendinţa de a se deplasa din zonele în care au iernat (locuri cu adâncimi mari) către porţiunile cu apă mică. Aşadar, pescuitul pe o zonă care să aibă ambele tipuri de adâncimi reprezintă o soluţie ideală.

Un alt factor pe care trebuie să îl avem în vedere primăvara devreme este prognoza meteo. Precipitaţiile şi viteza ridicată a vântului nu sunt deloc benefice deoarece contribuie semnificativ la răcirea temperaturii apei.

O zi însorită lipsită de vânt sau cu vânt moderat ne va îmbunătăţi vizibil sanşele de a prinde. Localizarea crapilor devine mai facilă în astfel de zile. Lipsa vântului şi încălzirea apei vor determina crapii să viziteze zonele cu adâncimi reduse, în special cele din aproprierea malului, unde pot găsi hrană naturală. Dacă temperatura apei este suficient de caldă, mustăcioşii îşi vor trăda prezenţa prin sărituri şi astfel îi vom putea localiza mult mai rapid.

Un alt pont interesant, valabil şi pentru luna aprilie este plasarea monturilor în zonele în care se dezvoltă larve de chironomus (libelulă). Din observaţiile mele, larvele cresc doar în zonele cu mâl curat şi strat dens (minim 20-30 cm). Cum identificăm aceste zone? În momentul recuperării plumbului vom observa larve ataşate de cârlig, momeală, sau fir. Plumbul la rândul său va avea un miros neutru. Astfel de porţiuni sunt propice pentru crapi, deoarece pe lângă hrana naturală crapii caută în anotimpul rece zonele măloase pentru că acestea au tendinţa de a păstra o temperatură mai ridicată faţă de porţiunile tari. De meționat faptul că adesea crapii vor evita zonele cu mâl ce prezintă un miros urât, cu accent de sulf, deoarece nu prezintă hrană naturală, cel mai probabil din cauza gazelor emanate.

Încălzirea semnificativă şi pregătirea pentru depunerea icrelor

Luna aprilie şi prima jumătate a lunii mai formează cea mai propice perioadă de pescuit la crap din cadrul acestui anotimp. Crapii sunt foarte activi în acest interval, hrânindu-se intens pentru a acumula resursele necesare perioadei de reproducere.

Localizarea crapilor în această parte a anului este similară cu cea de mai sus, diferenţa fiind numărul mai ridicat de prezentări pe care îl vom avea. Tendinţa crapilor va fi de a vizita pe durata zilei zonele cu apă mică, urmând ca pe durata nopţii să se retragă pe ape mai adânci.

De asemeni, săriturile crapilor se vor înmulţi. Motivul real pentru care mustacioşii sar din apă este curăţarea mizeriei acumulate pe durata iernii şi eliminarea eventualilor paraziţi ataşaţi de corp. Aşadar urmăriţi luciul apei cât mai mult, pentru că mai devreme sau mai târziu crapii îşi vor trăda prezenţa.

Perioada de reproducere

Localizarea crapilor în intervalul în care se înmulţesc este bazată pe un principiu destul de simplu. Întotdeauna crapii se vor reproduce pe rând. Prin urmare, o parte din crapi îi vom găsi pe apă mică în locurile unde depun icrele, trădându-şi adesea prezenţa. Ceilalţi crapi vor rămâne pe zonele în care se prind de obicei (structuri, praguri, plauri, platouri șamd.).

De regulă crapii aflaţi în prim proces de înmulţire nu sunt interesaţi de momelile pescarilor. Adesea putem plasa monturile în zonele cu apă mică unde crapii se reproduc fără a avea trăsături. În astfel de situaţii răbdarea, insistenţa şi foarte important, liniştea pot aduce prezentările mult dorite.

Să ne reamintim că în această perioadă pe apele publice pescuitul este interzis prin instalarea prohibitiei generale, timp de 2 luni. Reclama de mai jos, prezintă perfect motivul pentru care nu ar trebui să pescuim în prohibiţie, pe lângă amenzile stabilite prin lege :

1.2. Localizarea crapului vara

Vara, anotimpul ţânţarilor şi al căldurilor toropitoare, asemeni primăverii se împarte în 2 etape: finalizarea procesului de reproducere şi perioada caniculară.

Finalizarea procesului de reproducere

De regulă, prima jumătate a lunii iunie este specifică încheierii acestui proces. Precum oamenii, crapii au nevoie de un răgaz pentru a se reface. Aşadar, localizarea crapilor pe durata primelor 2 săptămâni a lunii iunie nu va fi tocmai una uşoară.

Crapii vor avea tendinţa de a părăsi zonele de depunere pentru a reveni către locurile clasice în care se hrănesc. Astfel vom avea 2 posibilităţi în a plasa monturile : prima, în zonele amintite mai sus şi a doua, pe culoarele de trecere dintre arealul de reproducere şi locurile ,,fierbinţi”.

Desigur, nu trebuie să avem aşteptări foarte mari în această perioadă. Totuşi odată terminată, crapii vor intra din nou în ritmul normal de hrănire, pentru a recupera energia consumată.

Perioada caniculară

Restul verii o putem cataloga cu siguranţa ca fiind caniculară, cu excepţia scurtelor perioade de precipitaţii. Lunile iulie şi august sunt renumite în special pentru pescuitul la amur (ten), specie iubitoare de temperaturi ridicate şi stuf.

Cele mai productive partide la ten sunt efectuate în aceste luni. Din punctul meu de vedere tenul se prinde extraordinar de bine atunci când termometrul indică peste 30^º C şi vântul lipseşte cu desăvârşire.

Localizarea amurilor are 2 principii de bază : existența unui substrat cât mai tare şi a stufului sau vegetaţiei.

Tenii întotdeauna vor prefera zonele tari (platouri, pietris, nisip, argilă şamd) în detrimentrul substraturilor mâloase. Modul de hrănire al tenului diferă de cel al crapului, tenul fiind incapabil să scormonească în mâl dens. Deşi se prind accidental şi în astfel de zone, tenii vor vizita în special locurile unde substratul este precum o ,,autostradă”.

Stuful şi vegetaţia constituie hrana de bază a tenului. Prin urmare, cu siguranţă îi vom găsi în aproprierea stufului, a nuferilor, sau a oricăror alte tipuri de vegetaţie. În momentele de acalmie (lipsa vântului) le putem observa prezenţa în astfel de zone.

Revenind la crap, pe durata verii localizarea mustăcioşilor este una simplă. Pe durata zilei crapii vor prefera în special zonele cu apă adâncă. Din cauza temperaturilor ridicate de pe parcursul zilei, crapii se vor retrage în locurile mai adânci, unde confortul termic este mult mai ridicat. În timpul nopţii crapii vom parăsi de regulă adâncimile mari şi vor patrula porţiunile cu apă mică, cu precădere cele din apropierea malurilor, în cautarea hranei naturale.

În ceea ce priveşte hrana naturală, cu siguranţă pe durata verii crapii vor fi atraşi de zonele cu scoici pe substrat. Plasarea monturilor în astfel de porţiuni implică anumite riscuri dar şi recompensele pot fi pe măsură.

1.3. Localizarea crapului toamna

Anotimp specific crapilor de talie mare, toamna putem avea parte de unele dintre cele mai reuşite partide din an. În prima parte a toamnei influenţele verii vor determina un anumit mod de hrănire şi localizare al crapilor, în timp ce venirea iernii va aduce modificări semnificative în comportamentul lor.

Debutul toamnei

Luna septembrie marchează trecerea de la vară la toamnă. Scăderea treptată a temperaturilor va fi resimtiţă de peşti, apetitul acestora crescând pe măsură ce toamna înaintează. Astfel, peştii vor renunța la hrănirea uneori apatică din zilele caniculare, în detrimentul unei hrăniri mult mai activă.

Localizarea crapilor în luna septembrie în opinea mea se bazează enorm pe zonele cu hrană naturală.

O întrebare la care probabil unii pescari s-au gândit citind acest articol până în momentul de faţă este : ,,Dacă apa pe care pescuim nu are hrană naturală, sau este prezentă într-o cantitate neglijabilă?”. Luând în considerare acestă posibilitate, localizarea crapilor se va face atunci în funcţie de structuri (praguri, platouri, gropi şamd).

Pentru a continua seria întrebărilor, poate interveni următoarea : ,,Dacă locaţia pescuită este lipsită deopotrivă de hrană naturală şi structuri?”. În această situaţie vom localiza crapii în funcţie de adâncimi şi de vânt. Direcţia vântului va determina crapii să se deplaseze într-o anumită porţiune a lacului. Mai multe detalii despre cum poate influenţa vântul localizarea crapilor vor fi descrise în capitolul dedicat condiţiilor atmosferice, în continuarea articolului.

Principiile enumerate mai sus sunt valabile şi pentru celelalte anotimpuri deopotrivă, dacă avem în vedere localizarea crapilor pe o apă puţin bogată în hrană naturală şi structuri submerse.

Winter is coming (Vine iarna)

Fabula lui La Fontaine, Greierele şi furnica se regăseşte perfect şi în pescuitul la crap. Precum furnicile, crapii anticipând venirea iernii se vor hrăni frenetic pentru a acumula resursele necesare trecerii peste anotimpul rece.

Zonele ,,fierbinţi” pentru crapi rămân în continuare cele pe care se află hrana nautrală (scoici, larve, viermi, insecte șamd). Concomitent cu scăderea temperaturilor, crapii se vor retrage treptat către locurile cu apă adâncă, unde vor rămâne pe aproape toată durata iernii.

Aşadar, există multiple posibilităţi pentru a localiza crapii în această perioadă. Putem plasa monturile atât în porţiunile cu hrană naturală, cât şi în cele de trecere către locurile de iernat, ori chiar pe zonele unde aceştia vor ierna.

De asemeni, în zilele calde de toamnă, pe durata zilei este posibilă în continuare localizarea crapilor și pe apă mică. Zonele din aproprierea malurilor sau cele de lângă stuf vor prezenta interes pentru peşti. Căldura apei, dar şi oportunitatea unei mese vor determina crapii să le patruleze.

1.4. Localizarea crapului iarna

Pescuitul la crap în anotimpul de iarnă implică pe lângă temperaturi scăzute şi lipsa confortului, o localizare deosebit de precisă a crapilor. Chiar şi aşa, trăsăturile nu sunt nici pe departe garantate, deoarece metabolismul crapilor este mult încetinit în perioada rece.

Anterior, am discutat despre locurile în care crapii iernează. Ce condiţii ar trebui să îndeplinească o astfel de zonă? În primul rând apă adâncă.

Ce întelegem prin apă adâncă sau apă mică? Aceste repere le vom raporta la media de adâncime a apei pe care pescuim. Să presupunem că adâncimea medie este de 2 m, cu o adâncime maximă de 4 m. Așadar, în acest caz, când vom discuta despre apă adâncă ne vom referi la 3-4 m, în timp ce apă mică va fi considerată de la 1 m în jos. Crapii iernează de obicei pe adâncimile cele mai ridicate ale apelor, cu excepția celor care prezintă adâncimi extreme (spre ex. 10-20 m), zone evitate de crapi adesea din cauza presiunii ridicate a apei.

Locurile cu apa cea mai adâncă în cazul apelor stătătoare se află de obicei pe jumătatea bălții/lacului ori într-o extremitate a acestuia în aproprierea digului ori a deversorului.

În al doilea rând structurile submerse care țin hrană naturală, aflate la adâncime prezintă interes pentru crapi. Crapii adoră să se ascundă la adăpostul anumitor structuri, spre ex. copacii scufundați, deoarece le oferă atât confort cât și mâncare.

Nu în ultimul rând, crapii vor prefera substraturile mâloase. Așa cum am menționat anterior, acest tip de substrat reține mult mai bine căldura, prezentând o temperatură mai ridicată decât un substrat tare. De asemeni, în mâl crapul poate găsi larve de chironomus ori alte tipuri de hrană vie.

O altă posibilitate întâlnită pe durata iernii, poate să apară în perioadele de încălzire substanțială a temperaturilor. În astfel de momente, unii crapi vor părăsi zonele de iernat pentru scurt timp și doar pe durata zilei, în detrimentul celor cu apă mică.

De reținut că în timpul partidelor de iarnă orice trăsătură reprezintă o bucurie. Deși se pot prinde și crapi de talie mare, șansele sunt reduse considerabil. Prin urmare, fiecare crap prins iarna este o realizare!

Observații și mențiuni

În linii mari acestea ar fi indicativele fiecărui anotimp în ce privește localizarea crapilor. Totuși, pescuitul nefiind o ștință exactă, crapii se pot abate oricând de la regulile generale. Așadar, pentru a găsi crapii, trebuie să intuim fiecare mișcare a acestora, asemeni unui joc de sah. O bază de cunoștințe și informații despre localizare și apa pe care ne aflăm cu certitudine ne va ajuta să obținem partide reușite și rezultatele mult dorite.

2. Localizarea crapilor în funcție de tipul de apă pe care pescuim

Apele pe care pescuitul la crap este posibil pot fi divizate în mai multe tipuri. Localizarea crapilor se va face diferit în funcție de specificul apei pe care intenționăm să pescuim. Așadar, acest capitol îsi propune analizarea modului în care caracteristicile apelor influențează localizarea crapilor și comportamentul lor.

Bălți / lacuri private cu reținere

Bălțile și lacurile private cu reținere se împart în 2 categorii. Prima categorie este reprezentată de apele cu structură regulată, de obicei artificiale (amenajate de om), fiind totodată și cele mai multe la număr. A doua categorie o constituie apele cu un specific sălbatic, cu multe structuri, variații de adâncime, șamd., fiind formate de obicei pe cale naturală.

Această diferențiere este necesară deoarece localizarea crapilor va diferi semnificativ în rândul fiecărui tip de apă existând anumite particularități.

2.1. Localizarea crapului pe bălți cu structură regulată

Cum arată o astfel de baltă? Aceste ape au adesea o formă ovală, alungită. Adâncimea apei este una constantă, singura diferență de nivel fiind canalul drenor (canal cu rol de a aduna peștii în momentul secării băltii). Pe margini uneori vom găsi stuf sau copaci, fiind locuri ideale pentru pești.

Așadar localizarea crapilor pe aceste bălți se va face în funcție de o serie de factori, pe care ar trebui să îi avem în vedere cu ocazia fiecărei partide precum : direcția vântului, presiunea pe baltă, pescuitul pe unul sau ambele maluri.

Vântul va împinge cu siguranță crapii către un capăt sau altul al băltii. Spre exemplu dacă direcția vântului este V - E, crapii se vor deplasa către extremitatea din est. Prin urmare, alegerea locului de pescuit ar trebui să țină cont în primul rând de acest crieriu.

Presiunea pe baltă, în special în zilele de weekend, influențează comportamentul crapilor. Adesea mustăcioșii vor avea tendința de a se retrage pe zonele mai liniștite. Așadar, în astfel de zile există posibilitatea ca locurile consacrate de pe baltă să nu prindă, în timp ce zonele mai slabe să fie mult mai productive datorită liniștii.

Pescuitul pe unul sau ambele maluri implică o localizare diferită a crapilor. Dacă se pescuiește doar pe un singur mal, crapii se vor refugia adesea către malul opus, zonă unde se vor simți cel mai confortabil. Un plus în astfel de cazuri îl pot reprezenta stuful sau copacii, structuri care pot oferi hrană naturală la un moment dat peștilor. Pescuitul pe ambele maluri va determina o localizare a crapilor către jumătatea bălții, areal în care peștii vor ști că li se oferă mâncare de către pescari în mod constant.

Adineaori menționasem existența unui canal drenor. Crapii îî putem găsi adesea la bazele canalui, mai rar în interiorul acestuia. În canalul drenor de obicei se adună diverse resturi, mâl, gunoaie, etc. obstacole care împiedică prezentarea corectă a unei monturi, crapii găsind momeala de cârlig mult mai greu. Prin urmare, nu ezitați să pescuiți la baza canalului drenor, și nu uitați de folosirea plutei de marker pentru a-l identifica.

2.2. Localizarea crapului pe bălți cu specific sălbatic

Bălțile și lacurile cu specific sălbatic sunt acele ape formate natural, dar care între timp au ieșit din circuitul apelor publice, fiind patronate sau concesionate. Structura rămâne aceeași, singurele modificări aduse unor astfel de ape fiind amenajarea locurilor de pescuit și populările regulate menite să crească densitatea de pește.

Spre deosebire de bălție cu structură regulată, localizarea crapilor pe cele semi-sălbatice va fi mult mai dificilă. Existența structurilor și variațiile de adâncime vor influența vizibil comportamentul crapilor. De asemeni, aceștia vor avea mai multe ascunzători și zone de refugiu.

Ce ar trebui să avem în vedere atunci când cautăm crapii pe o astfel de apă? În opinia mea, ordinea ar fi următoarea : alegerea adâncimii apei și structurilor pe care vom pescui în funcție de anotimp, direcția vântului și evitarea zonelor aglomerate de pescari.

2.3. Localizarea crapului pe carpodroame

Carpodroamele sunt acele bălți și lacuri populate constant ce prezintă o densitate remarcabilă de crap, având de obicei ca destinație principală pescuitul competițional. Densitatea ridicată de crap în cazul carpodroamelor provine și din implementarea sistemului catch & release (prinde și eliberează). Acest regim facilitează creșterea crapilor de-a lungul anilor fiind benefic atât pentru pești cât și pentru pescarii aflați în căutare de trofee.

Desi carpodroamele au o populație semnficativă de crapi, localizarea mustăcioșilor nu este la fel de simplă precum pare la prima vedere.

Destui pescari trăiesc cu impresia că pescuind pe astfel de ape vor prinde dacă aruncă ,,boileși din aia scumpi" la întâmplare, iar crapii vor da năvală precum piranha.

Carpodroamele sunt până la urmă apele care anual văd sute de tipuri de nadă și monturi aruncate de pescari. În timp peștii învață cum să se ferească din a fi prinși foarte ușor și capătă un comportament mult mai precaut. Totuși, pescuind corect pe un carpodrom șansele de a prind cresc vizibil față de oricare alt tip de apă.

Localizarea crapilor pe aceste bălți și lacuri se bazează enorm de mult pe informațiile avute în legătură cu tot ceea ce ține de pescuitul pe apa respectivă. Adesea rezervările pe carpodroame se fac cu luni bune înainte de a pescui. De aceea cunoștințele pe care le avem, sau pe care le putem solicita altor pescari joacă un rol decisiv în alegerea corectă a locului de pescuit. De exemplu, ne dorim să pescuim la jumătatea lunii mai. Preconizând că peștii se vor afla pe locurile din o anumită parte a lacului, zonă cu diferite structuri, adâncimi, cunoscută pentru rezultatele din acea perioadă a anului, cu siguranța vom opta pentru un stand încadrat în porțiunea ,,fierbinte" din acel moment.

Așadar, precum pe oricare altă apă alegerea locului de pescuit este definitorie pentru reușita partidei. Din momentul în care ne hotărâm pentru un anumit stand putem începe acumularea informațiilor, dacă nu l-am mai pescuit. Totuși, dacă nu avem această posibilitate, sondarea cu marker-ul rămâne o variantă pentru a descoperi conformația standului pe care pescuim. Un loc a cărui cartrografiere o cunoaștem va fi un loc pe care vom găsi crapii mult mai ușor. Astfel vom putea plasa monturile pe diferite zone de interes pentru crapi și vom pescui eficient.

Plecând de la premisa că știm tot ceea ce se poate în legătură cu locul pe care pescuim, pe lângă aceste aspecte, 3 factori pot infuența considerabil localizarea crapilor : direcția vântului, diferențele de temperatură și vecinii, ordinea fiind aleatorie, toți cei 3 factori fiind la fel de importanți.

Direcția vântului ne poate determina să pescuim în ,,scară" pentru a permite crapilor să intre pe zona nădită, fără a întâmpina un baraj de fire. Dacă vântul bate de la stânga la dreapta, este clar că peștii vor veni din stânga. Prin urmare, cu lanseta 1 vom pescui cel mai aproape, iar cu lanseta 4 cel mai departe. Având lansete poziționate pe distanțe diferite, vom putea intercepta crapii ce trec prin standul nostru pe diferite zone.

Variațiile de temperatură dintre zi și noapte ori de la o zi la alta pot influența tranziția crapilor de pe adâncimi mari către adâncimi mici și invers. De aceea, o anticipare a zonelor unde crapii se vor muta este necesară, plasarea monturilor trebuind să țină cont și de acest factor.

Vecinii!!! Rareori vom avea parte de partide în care să nu avem măcar un vecin de stand. În această situație sfatul meu este să urmăriți cu atenție modul în care pescuiesc cei de lângă. De ce? Pentru ca dacă vom pescui mai eficient comparativ cu aceștia vom prinde mult mai bine. Cum putem face acest lucru? În primul rând este necesar să evităm pescuitul în aceeași linie. Dacă unul dintre vecini va forma patul de nadă la 100 m, este de preferat să nădim mai sus, ori mai jos. Astfel vom evita să împărțim peștii cu cei de lângă. De asemeni, putem urmări locurile în care vecinii aruncă lansetele cele mai apropiate de standul în care pescuim. Din nou, trebuie să evităm să lansăm pe aceeși linie, în anumite momente pescuitul la o distanța mai ridicată decât vecinii putând fi decisiv. Singura situație în care putem pescui eficient în aceeași linie cu vecinii este existența clară a unei structuri care ține constant pește (prag, stuf, platou șamd).

De reținut că, toate aceste ponturi pot fi aplicate cu succes nu doar în cadrul carpodroamelor ci și pe alte ape supuse unei presiuni constante de către pescari.

2.4. Localizarea crapului pe balastiere

Balastierele sunt ape formate în aproprierea albiei râurilor în urma exploatării unor resurse naturale precum : nisip, pietriș, șamd. Deși create artificial, aceste ape sunt populate de regulă cu pești sălbatici din proximitatea râurilor în care se află. Specificul balastierelor este reprezentat de diferențele considerabile de adâncimi, substrat neregulat, existența structurilor, ape limpezi, și pești foarte precauți.

Din punctul meu de vedere pescuitul pe aceste ape este unul ce posedă un farmec aparte. Localizarea crapilor și alegerea corectă a locului de pescuit reprezintă cheia partidelor de pescuit pe balastiere.

Localizarea crapilor se va face în primul rând în funcție de anotimp, pești având anumite preferințe clare în ceea ce privește adâncimile pe care se vor afla. Locurile de interes pentru crapi vor fi cele în care vor găsi hrană naturală și cele cu structuri submerse, pentru adăpost.

Pescuitul plantat și folosirea unui sonar constituie un mare avantaj în localizarea crapilor pe balastiere, unde de multe ori este necesar un pescuit de mare precizie.

2.5. Localizarea crapului pe bălți și canale publice

Apele publice reprezintă categoria de suprafețe de apă cele mai predispuse braconajului. Indiferent că discutăm de localizarea crapului ori a altori specii, lipsa braconajului în zona pe care intenționăm să pescuim este un criteriu esențial în vederea unei partide reușite.

Eliminând acest flagel, următorul lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare este aglomerația. Locurile pescuite intensiv nu vor fi locuri ideale pentru crapi. Mustăcioșii caută liniștea în multe momente și de-a lungul anilor capătă un obicei în a se feri de astfel de porțiuni. Așadar, cuvântul cheie este izolarea. Cu cât pescuim în locuri lipsite de presiune, cu atât șansele de a prinde cresc considerabil. De asemeni, dacă pescuim la distanțe reduse trebuie să fim cât mai silențioși. Crapii suspicioși ne pot simți prezența și astfel ne vor ocoli, principiu valabil deopotrivă și pentru apele curgătoare.

Pe lângă factorii umani, localizarea crapilor pe apele publice stătătoare se va face în funcție de criteriile clasice și anume : existența structurilor, găsirea zonelor cu hrană naturală, adâncimi, condiții meteo, anotimp șamd. Singura diferență față de apele private în ce privește localizarea crapilor, este că peștii vor fi mult mai prudenți decât cei care nu au avut de-a face cu braconajul, fiind astfel ceva mai greu de prins și de găsit. Experiența acumulată în pescuitul pe astfel de ape, ne va ascuți simțurile și ne va determina să înțelegem mult mai bine modul de viață al crapilor și influența negativă a oamenilor asupra lor.

2.6. Localizarea crapului pe lacuri cu suprafața mare și baraje

Primele 2 lucuri care îmi vin în minte când se discută despre localizarea crapilor pe ape cu suprafețe generoase sunt : vântul și adâncimile.

Factorul cu influența cea mai ridicată pe astfel de ape este de departe direcția vântului . Crapii de regulă circulă în bancuri pe lacurile mari și baraje, aceștia fiind împinși de vânt în diferite direcții. Aflați în permanentă mișcare în cautarea hranei naturale, crapii vor patrula lacul în funcție de zonele pe care vor găsi mâncarea purtată de vânt.

Adâncimile reprezintă al doilea criteriu ca importanță în ce privește localizarea crapilor pe lacurile mari. Unele din aceste lacuri pot avea porțiuni cuprinse între 50-100 m sau poate chiar mai mult cu apă extrem de mică raportată la media lacului, zone în care cel mai probabil nu vom găsi crapi. La polul opus se află locurile cu adâncimi extreme, locuri în care presiunea apei determină crapii să nu le viziteze. Cel mai probabil, crapii îi vom localiza pe adâncimi medii, cu mici excepții.

Inafară de vânt și adâncimi pentru a localiza crapii vom ține cont și de condițiile atmosferice, structurile submerse (dacă există), perioada anului în care ne aflăm și de ce nu informațiile oferite de alți pescari. Când vorbim de întinderi mari de apă ce pot fi greu de acoperit, feedback-ul pescarilor poate fi un mare atuu, deoarece astfel vom avea un punct de plecare în a ne alege corect locul de pescuit.

2.7. Localizarea crapului pe Dunăre și râuri

Dunărea și râurile sunt la rândul lor ape publice. Așadar, factorul uman va influența considerabil pescuitul pe aceste ape. Evitarea zonelor braconate și aglomerate constituie adesea premisele unei partide reușite.

Localizarea crapilor se va realiza conform principiilor descrise mai sus (anotimp, cartografierea substratului, condiții meteo șamd). Diferența semnificativă în ce privește localizarea față de apele stătătoare constă în existența curentului submers.

Curentul submers va determina o poziționare a crapilor în funcție de intensitatea acestuia. De regulă, crapii vor fi localizați în zonele cu un curent slab sau moderat, curenții puternici fiind mai degrabă specifici peștilor răpitori.

Locurile fierbinți pe apele curgătoare din punctul meu de vedere întrunesc 3 condiții de bază : curent slab sau mediu, existența unei structuri submerse și hrană naturală.

Structurile (copacii scufundați, pragurile, gropile șamd.) oferă crapilor protecție față de curentul principal al apei și hrană adusă de curent ori dezvoltată local (scoici, larve etc). O altă zonă de interes pentru crapi o reprezintă anaforul (porțiune cu un curent invers față de curentul principal). La baza anafoarelor crapii vor găsi hrană purtată de curent.

Un aspect foarte important ce trebuie menționat este că toate aceste locuri sunt ideale pentru nădire. Curentul apei face ca uneori nădirea să devină una destul de dificilă, mai ales la Dunăre. Structurile dar și anafoarele au rolul de a reține o parte din cantitea de nadă introdusă în apă. De aceea circuitul hranei naturale aduse de curent trebuie să fie urmat și de nada aruncată de pescari. Dacă nădim în curentul principal, departe de praguri sau orice alte obstacole ce pot reține pariculele de nadă, nu vom pescui eficient, deoarece în scurt timp nada se va îndepărta de zona în care plasăm monturile.

De asemeni, gurile de vărsare ale râurilor pot fi în anumite perioade zone ideale pentru crapi și alte categorii de pești. În special pe durata verii, aceste porțiuni vor fi căutate pentru oxginerea mai bună a apei și hrană.

Alți factori care influențează localizarea crapilor pe ape curgătoare sunt nivelul apei (cota) și turbiditatea.

Dacă cotele apelor au variații semnificative (cresc sau scad brusc) pescuitul crapului devine unul destul de dificil, deoarece peștii preferă nivelul constant al apei. Crapii se vor deplasa de la un loc la altul, poziționarea lor fiind mai greu de anticipat. Daca pescuiți la Dunăre, consultați cotele apelor Dunării.

Turbiditatea este iarăși un factor ce afectează modul de hrănire al crapilor. Apele tulburi nu sunt nici pe departe la fel de productive precum cele limpezi, problema localizării complicându-se în cazul apelor cu grad redus de vizibilitate.

3. Localizarea crapilor în funcție de condițiile atmosferice

Condițiile atmosferice au o influență ridicată asupra localizării crapilor.

Vi s-a întâmplat ca, după ce ați prins bine pe un anumit loc de pescuit, să vă întoarceți la scurt timp acolo, în ideea că veți prinde și mai bine cunoscând deja locul, și să prindeți mai slab ca prima oară sau poate chiar deloc? Ce s-a schimbat?

Orice schimbare de vânt, temperatură, presiune, ori existența unor precipitații vor fi resimțite de către pești și îi vor determina să reacționeze diferit în funcție de situație. Pe baza cunoștințelor legate de comportamentul crapilor putem anticipa modul în care mustăcioșii vor răspunde. De aceea, nu strică să ținem cont și de vreme. Precum ne îmbrăcăm în fiecare zi conform prognozei meteo, așa putem pregăti și o partidă de pescuit, crapii fiind afectați de vreme precum oamenii.

3.1. Localizarea crapului în funcție de vânt

Direcția și intensitatea vântului sunt factori care influențează fără doar și poate localizarea crapilor.

Așa cum am menționat pe parcursul acesui articol, crapii se deplaseză în funcție de direcția vântului în cautarea hranei. Regula este că peștii se vor îndrepta către porțiunea bălții, lacului, șamd. bătută de vânt.

Excepție de la această premisă poate interveni în perioada rece. Spre deosebire de perioadele calde în care crapii caută apele oxigenate de vânt, în anotimpurile reci crapii se pot poziționa sub vânt la adăpost, unde temperatura apei va fi constantă. Dacă vântul suflă din direcția N – S, șansele cel mai mari de a găsi crapii vor fi pe malul de nord al apei pe care pescuim. De asemeni și confortul temic pentru pescari va fi unul mai plăcut. Din punctul meu de vedere, vântul nu este benefic iarna, primăvara devreme și toamna târziu deoarece accentuează răcirea apei.

3.2. Localizarea crapului în funcție de temperatură

Temperatura mediului exterior se află în strânsă conexiune cu temperatura apei pe care o pescuim. Diferențele de temperatură pot determina o localizare diferită a crapilor după caz.

Spre exemplu, dacă vremea se află într-o răcire constantă crapii vor avea tendința de a părăsi locurile cu apă mică, mutându-se către zonele mai adânci și invers, în cazul încălzirii.

În funcție de anotimp, crapii vor răspunde diferit la alternanța zi - noapte. Dacă vara crapii se retrag în timpul zilei pe ape adânci iar noaptea urcă către zonele cu apă mică, în anotimpurile mai reci se va întampla exact opusul. Crapii vor căuta pe durata zilei zonele cu apă mică încălzite de soare, iar noaptea se vor retrage pe porțiunile mai adânci.

Așadar, una din cheile localizării crapilor o reprezintă confortul termic. Peștii vor căuta în permanență acest confort iar în momentul în care acesta dispare se vor hrăni mult mai slab.

Răcirea sau încălzirea bruscă a apei pot fi în opinia mea o lamă cu 2 tăișuri. Aceste schimbări pot determina ca partida noastră de pescuit să fie ori una excepțională ori una foarte slabă. Dacă vara ne dorim o răcire a apei în zilele caniculare, cu siguranța nu vom aprecia dacă acest lucru se întâmplă toamna târziu, când de fapt opusul ar fi benefic.

3.3. Localizarea crapului în funcție de precipitații

Precipitațiile, aflate în stânsă legătură cu temperaturile determină anumite modificări în ce privește localizarea crapilor. Așa cum am arătat și mai sus, singurele precipitații benefice sunt ploile calde de vară. Ploile reci, zapada, grindina șamd. nu sunt plăcute nici pentru pești, dar nici pentru pescari. Tendința crapilor în aceste situații va fi un clară : retragerea către zonele adânci ce oferă adăpost și confort termic.

Un alt aspect ce poate fi influențat de precipitații este nivelul apei. Creșterea sau scăderea nivelului apei pot influența localizarea crapilor, deoarece există posibilitatea ca peștii să se mute pe alte zone față de unde erau localizați inițial. Spre exemplu dacă are loc o scădere bruscă a nivelului, crapii se vor refugia către zonele mai adânci. În schimb dacă creșterea nivelului are loc pe durata unei perioade calde a anului, cu siguranța crapii vor patrula zonele cu apă mică, în cautarea hranei, explorând astfel noi teritorii.

3.4. Localizarea crapului în funcție de presiunea atmosferică

Presiunea atmosferică și constanța sunt 2 termeni inseparabili când vine vorba despre pescuitul la crap. Nivelul presiunii atmosferice trebuie să fie unul mediu sau scăzut și de preferabil constant.

Variațiile de presiune au un impact negativ asupra pescuitului. Singura posibilitate ca o fluctuație să fie una benefică constă în scăderea presiunii pe durata zilelor caniculare de vară. Scăderea presiunii este sinonimă cu existența precipitațiilor și vremea innorată, în timp ce creșterea se află la polul opus fiind specifică zilelor senine.

Valorile înalte ale presiunii pot determina peștii ca în anumite momente să urce de pe substrat în masa apei, către suprafață. Acesta este un exemplu standard de influență a presiunii asupra localizării crapului. Adesea în astfel de situații, crapii nu vor coborî pentru a se hrani pe substrat, singura modalitate de a-i prinde fiind pescuitul între ape - zig rig.

4. Concluzii

Sper că acest articol va ajuta cât mai mulți pescari în viitoarele partide de pescuit. Tot ce am scris se bazează pe experiențe personale, raportându-mă la situații reale întâlnite pe parcursul anilor.

Deși s-ar putea redacta o carte despre localizarea crapilor, în cuprinsul articolului de față am încercat să conturez un scurt ghid, cu informații cât mai complete legate de acest subiect.

Baza articolului a fost una clară și anume cum se face localizarea crapilor în aproape orice scenariu posibil, pe principiul parelelei între trio-ul: anotimp – tipul de apă pe care pescuim – condiții atmosferice.

Legat de următorul articol, aștept câteva sugestii în comentarii. Fire întinse tuturor, și... localizare, localizare, localizare!!!

Ionut Constantinescu