Salut prieteni si "cicatelea" bine v-am regasit. Dupa vreo trei partide nesemnificative pe care nu doresc sa le comentez si din care nu a rezultat decat un bax de colesterol, mult fum in haine si o deviatie a ochilor ca la strabism (cam banuiesc eu de la ce a fost), m-am gandit impreuna cu fratilii meu Patraulica, venit pentru cateva zile acasa, sa facem o ieseala fulger pe lacul Pleasa. Asta asa ca sa ne mai potolim setea de pescuit si mancarimea "destelor" ca doar nu era sa dam in te miri ce ciuperca de piele!
Buuun, asa ca ieri, ne-am pregatit frumos ghiozdanelele si am plecat tantosi, nevoie-mare, la drum luand totusi si ceva la pachet pentru pesti, adica rame, viermi, nada arc, o mana de boiliesuri si alte maruntisuri, ca doar nu era sa bagam doar noi in fizic. Ajunsi la Pleasa am incercat sa intram tiptil-tiptil pe poarta ca sa mergem spre pontonul rezervat, dar ce poti sa scapi de vigilenta domnului Alin, nuuu tatutuu, ne-a deschis politicos poarta ne-a luat repede "amprentele " la masina, ne-a bagat pe sub "pifometru" doua cafele cu lapte comandate la dozator siii... verde baietiii!
Daca am tot stat cu retina pe rubrica Meteo va dati seama ca am prins o zi superba si cred ca a fost singura zi "plina" din ultima perioada din punct de vedere meteorologic. Fratele meu Patraulica, pescar de pescar nuuuu vrajeala tatii, nuuu, s-a proptit in capul oaselor pe ponton si-a luat udatura intr-o mana si tigara in cealalta si admira privelistea luand pulsul baltii iar eu ca fraierica dai si trage de tot ce era prin masina ca sa le descarc si sa ma apuc de asamblat si montat de ziceai ca-i puzzle nu altceva. "BA MA LASI?" Ca i-am si zis: "Ce puii mei stai acolo asa teapan? O sa faca lumea poze cu tine, zice ca esti obiectiv turistic."
Dupa doua, trei dialoguri amabile despre originea oamenilor, neamului, dar mai ales a lui in special, m-am vazut cu toate "sculilii" intinse, aranjate si date la apa, pregatite, gata de atac. Trei lansete clar pe carcalete si una pe snowman pe care am dat-o mai "harcana" si care era menita sa stea acolo pana la plecare si spre care din cand in cand mai aruncam o mana de bile.
Lui Patraulica i-am inmanat cu "limba de moarte" o varga de 5 m , i-am facut un pat de nada din porumb Bonduelle si bulgari de TTX amestecati cu viermusi si tatutuu, stai matale cumintel aici si da-i falci. A stat baiatul de la 9 pana spre 11 cumintel pe scaun dar deh, n-a tras nimic asa ca l-am facut sef de minciog.
Sa se tot fi facut de "unspe" si ceva cand au inceput inotatorii sa deguste din bogata noastra sursa de proteine trasa pe ac iar noi sa incepem usor-usor sa scoatem din ei la mal, cazandu-i pentru o scurta perioada de timp in "garsonierele" noastre textile pe care le-am ancorat de ponton. La un moment dat, cand ne dadeam cu parerea si noi despre ce si cum sa-i mai dam, una dintre mulinete s-a pus pe carait si pe pierdut fir de ziceai ca dadu-se strechea-n ea, iar senzorul se rastea la noi ca sa ne faca atenti. Dupa ceva minute de duel cu hotomanul" respectiv, minute in care Patraulica facu-se sant pe marginea baltii cu minciogul in mana, am reusit sa-i intocmim si respectivului actele pentru "retinere preventiva" pe motiv de "pus botul", sa-i luam greutatea (8,5 kg), sa-i oferim o sedinta foto si sa-l cazam separat langa ceilalti. Simpatici... nuu?
Dupa vreo 10 minute, alta mulineta s-a hotarat sa intre in cardasie cu surata ei de mai devreme si sa se dea in spectacol facand din nou duet cu senzorul, duet care cred ca i-a ajuns repede lui Patraulica la "scarita" si la intreg sistemul de receptie ca asa viteza a luat si s-a infipt in lansete de ziceai ca nu-i adevarat, ca mi-au trebuit 3 minute sa-l ajung, dar credeti ca am mai apucat sa strig "atentie la baitrunner"? NU!!! Dar... noroc, a pus o mana pe lanseta
una pe manerul mulinetei si a tras, si a tras, si a tras, si a tras, si n-a belea ca l-a scos.
Am ramas ochi beliti, gura cascata, palarie ciupercata cum asta o facu-ra lata. Uf ! Ma si vedeam ca-mi fac din firul de pe tambur peruca (ca tot am parul pe spate) dar am scapat. Inculpatul, un "romanesc" de 5,5 kg frumos si sanatos de-ti venea sa-i… dai drumul in apa! Au mai urmat vreo doi "pestici" asa, undeva, la 1-1,5 kg, dupa care a sunat stingerea atat pentru ei cat si pentru noi.
Facand o retrospectiva a zilei tocmai consumate in natura si in tovarasia pestilor, rezultatul este unul deosebit atat prin frecventa trasaturilor echipei adverse care a jucat "pitulita" in apa iar noi la vedere, cat si a faptului ca am avut o zi calma, linistita si plina de soare in aer liber. Ca rezultate, eu sunt foarte incantat si nu ma deranjeaza faptul ca nu am prins "dulapi" sau "sifoniere" si sunt pe deplin multumit de "noptierele" si "sertarele" pe care am reusit sa le "vanez".
Astea fiind spuse nu-mi ramane decat sa va doresc FIR INTINS, nabadai si voie buna pe balta, respect fata de peste si de natura si ca de obicei… va pupa OTTO.
P.S. - Patraulica este pentru prima data cand pescuieste, deci ziua o voi numii "IN DRILL CU PATRAULICA!"
